Consideraţii generale Schimbări globale Municipiul Chişinău şi noua Europă Dimensiunea naţională Concluzii

2.1 Consideraţii generale

Chişinăul, capitala Republicii Moldova, important centru urban al Europei de Sud-Est, a intrat în secolul XXI în condiţii esenţial diferite de cele care au existat doar acum 15 ani. În această scurtă perioadă de timp s-a format un nou stat – Republica Moldova (RM) cu un nou sistem politic, economic, social şi administrativ. S-au modificat formele de proprietate şi particularităţile vieţii sociale, s-a constituit baza economiei de piaţă şi un nou mod de viaţă a locuitorilor.

Aceste modificări esenţiale au avut un impact puternic şi asupra aspectului exterior al municipiului. În locurile mai atractive au apărut, ca ciupercile după ploaie, noi oficii, centre de afaceri şi comerciale, sedii bancare, hoteluri, magazine, restaurante, baruri şi întrerprinderi de prestare a altor servicii. Republica Moldova şi capitala ei, Chişinăul, sunt descoperite de mulţi locuitori ai Europei şi ai altor continente, iar unii ne vizitează pentru a admira peisajele noastre deosebite, a se plimba pe colinele verzi ale Chişinăului, pentru a cerceta oportunităţile de afaceri, dezvăluind şi ospitalitatea de excepţie a locuitorilor.

Concomitent se accentuează problemele dezvoltării urbanistice. Chişinăul devine tot mai strâmt pentru torentul crescând al transportului auto, a sporit nivelul de zgomot, lasă de dorit infrastructura orăşenească, nu ajung spaţii locative accesibile, în special pentru familiile tinere, persistă un nivel sporit al situaţiei criminogene, asistat de inflexibilitatea şi eficienţa redusă a organelor de drept şi a celor ale administraţiei publice. Centrul istoric al capitalei, fiind supraaglomerat, este supus unor presiuni crescânde din partea activităţilor comerciale. Proprietatea municipală nu este exploatată cu eficienţa dorită, ceea ce, în condiţiile nivelului scăzut al activităţilor economice din ţară, nu permite organelor administraţiei publice locale să aloce suficiente resurse şi să atragă investiţii în domeniile de primă necesitate pentru dezvoltarea municipiului.

Aceste probleme pot fi soluţionate doar în concordanţă cu obiectivele de lungă durată ale dezvoltării durabile a municipiului Chişinău, raportate la oportunităţile accesibile. Aceste cerinţe solicită o viziune nouă asupra perspectivelor şi mecanismelor de dezvoltare strategică a municipiului. Iată de ce municipiul Chişinău, ca şi oricare altă capitală europeană, necesită o strategie de dezvoltare de lungă durată, completată cu un plan urbanistic modern, care să concretizeze elaborarea unei viziuni ample, clare şi realiste asupra viitoarei dezvoltări economice, sociale şi urbanistice în condiţiile noi. Şi această strategie acum se crează. Ea va urmări abordarea unor politici locale de planificare a dezvoltării economice competitive, care să permită încadrarea municipiului Chişinău în tendinţele moderne ale dezvoltării urbane la nivel mondial, european şi naţional.

În fine, trebuie menţionat că municipiul Chişinău, fiind afectat de multe probleme de ordin uman şi social, de consecinţele dure ale unor intense procese migraţioniste, de dezechilibrul economic la nivel naţional, necesită un program propriu de dezvoltare. Capitala nu poate fi un oraş important în toate privinţele. Strategia de dezvoltare trebuie să se bazeze pe un sistem de obiective şi acţiuni racordate la posibilităţile şi potenţialul propriu. Deci, procesul de integrare europeană şi internaţională trebuie controlat şi direcţionat în aşa fel, încât să asigure dezvoltarea strategică coerentă a municipiului Chişinău, pentru a nu-l supune riscului predominării logicii economiei de piaţă în defavoarea condiţiilor de viaţă şi respectării drepturilor cetăţenilor săi.

2.2 Schimbări globale

În ultimele decenii dezvoltarea economico-socială a omenirii a cunoscut o accelerare, mai ales în ţările avansate, care a condiţionat modificări generale de structură. Politicile globale şi managementul economic influenţează şi celelalte state şi regiuni ale lumii, generând noi dimensiuni şi în regiunile intereselor vitale ale Republicii Moldova. În locul U.R.S.S. au apărut noi state independente, care promovează principiile economiei de piaţă şi încurajează cooperarea bilaterală şi multilaterală, competitivitatea, ceea ce conduce la globalizarea activităţilor economice, financiare, a progresului tehnologic, a accesului la informaţii etc. Statele avansate la nivel global s-au integrat în structuri politico-militare şi economice suprastatale, menite să asigure în primul rând dezvoltarea economico-socială proprie.

După 1992, Chişinăului i-a revinit rolul deosebit de stabilire a relaţiilor internaţionale între diferite state, regiuni şi oraşe, rol care anterior era deţinut totalmente de organele centrale ale U.R.S.S. Odată cu intrarea în acest mediu geopolitic Chişinăului îi revin şi responsabilităţi excepţionale faţă de Republica Moldova şi comunitatea internaţională. Multe din aceste activităţi s-au constituit în municipiul Chişinău de la zero.

Dubla manifestare în economia reală a descentralizării (cu aplicarea principiului subsidiarităţii promovat de UE) şi a concentrării (în condiţiile globalizării pe plan regional şi mondial) generează pentru capitala ţării noi oportunităţi şi condiţii. În primul rând, Chişinăului îi revine rolul de subcentru local şi regional de influenţă şi management în organizarea economiei ţării, prin stabilirea contactelor cu centrele globale de influenţă şi management ale afacerilor financiare, industriale, tehnologice şi de inovaţii, cum sunt New York, Londra, Tokio etc. Neutralizarea în condiţiile globalizării a acestor oportunităţi poate afecta negativ nu numai economia Chişinăului, ci şi a ţării, provocând procese de declin.

2.3 Municipiul Chişinău şi noua Europă

Republica Moldova, ca stat plasat în centrul geografic al Europei, îşi va direcţiona toate eforturile pentru integrarea în structurile europene, în special în cele economice. În acest proces municipiului Chişinău, ca centru politic, administrativ, economico-financiar şi social al ţării, îi revine rolul decisiv. Acţiunile întreprinse de Republica Moldova în ultimii ani confirmă realitatea acestor procese. Republica Moldova este primul stat ex-sovetic, după Ţările Baltice, care devine în 1995 membru cu drepturi depline al Consiliului Europei, iar în 2001 este admisă în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est în calitate de stat beneficiar.

Dar integrarea nu se realizează de la sine. Relaţiile de integrare trebuie dezvoltate, menţinute şi fortificate. Chişinăul trebuie să conştientizeze, că pentru a fi acceptat în această structură europeană nu e suficient să asigure progrese în dezvoltarea ţării, în primul rând, până la un nivel european de evoluţie economică, ci şi să depună eforturi ulterioare, susţinute, dar şi foarte costisitoare pentru a permanentiza acest nivel.

Oportunităţile de dezvoltare rezidă în prezentarea conştiincioasă a avantajelor specifice municipiului Chişinău şi a mecanismelor de utilizare a lor cu un beneficiu maxim. Pornind de la premisele de bază ale volumului limitat de resurse naturale, potenţialul limitat al pieţei interne, precum şi experienţa anterioară de dezvoltare social-economică extensivă a Chişinăului în perioada economiei centralizate, este necesar de a aproba, ca vitale pentru capitală, practicile de coordonare şi planificare bilaterală şi multilaterală cu alte oraşe din Europa şi alte regiuni ale lumii a programelor comune de creare a oportunităţilor de dezvoltare reciproc avantajoasă în condiţiile dure ale competiţiei dintre state. Municipiul Chişinău deja a lansat programe, a încheiat acorduri de colaborare şi a stabilit relaţii bune cu o serie de oraşe din Europa şi de pe alte continente. În prezent sunt încheiate acorduri de înfrăţire şi colaborare cu oraşele şi municipiile Bucureşti (România), Kiev, Odesa (Ucraina), Moscova, Sankt-Petersburg, Saratov, Yoşkar-Ola, Tula, Severodvinsk (Federfaţia Rusă), Grenoble (Franţa), Mannheim (Germania), Reggio Nelli-Emilia, Citta di Castello (Italia), Sacramento (SUA), Jerusalem, Tel Aviv (Statul Israel), Beijing, Qingdao, Siani (China), Budapesta (Ungaria), Hampshire (Marea Britanie), Minsk (Belarus), Astana (Kazahstan), Damask (Siria), Erevan (Armenia), Ankara (Turcia), Vilnius (Lituania).

Municipiul Chişinău participă la mai multe programe ale structurilor europene şi internaţionale. Concomitent el dezvoltă o colaborare intensă cu Congresul Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, care sunt completate de diferite activităţi comune (schimburi culturale, competiţii sportive, proiecte de cooperare economică şi comercială, organizarea forumurilor şi întâlnirilor internaţionale etc.) Comisia pentru Premiul Europei a decernat municipiului Chişinău în anul 1999 „Drapelul de Onoare al Consiliului Europei”. Municipiul Chişinău devine în 1996 membru cu statut de observator, iar din 1997 -- membru cu drepturi depline al „Adunării Regiunilor Europei”, organizaţie care întruneşte peste 300 de Regiuni Europene. Din 1994 municipiul Chişinău este membru al „Asociaţiei Capitalelor Ţărilor din Bazinul Mării Negre”, ce vizează preponderent cooperarea şi schimburile reciproce dintre capitalele statelor din zonă. În septembrie 2003 municipiul Chişinău a găzduit cea de-a IV-a Adunare Generală a Asociaţiei Capitalelor Ţărilor din Bazinul Mării Negre. În 1996 Adunarea Generală a Asociaţiei Internaţionale a Capitalelor şi Metropolelor total sau parţial francofone acceptă candidatura municipiului Chişinău în componenţa sa. Municipiul Chişinău participă activ şi în alte structuri internaţionale, cum ar fi „Asociaţia Internaţională a Capitalelor şi Oraşelor Mari”, „Conferinţa Primarilor din Sud-Estul Europei”, „Asociaţia Primarilor contra Drogurilor” ş.a.

Municipiul Chişinău este un centru distinct al educaţiei şi culturii, care oferă majoritatea informaţiilor din ţară, creând şi menţinând în interesul întregii societăţi identitatea Republicii Moldova pe plan intern şi extern. El are menirea să amplifice această prezenţă pe plan european şi mondial. Chişinăul posedă vaste resurse care în cadrul procesului de integrare europeană pot fi oferite şi pot prezenta interes nu numai pentru Republica Moldova. Astfel de resurse sunt în domeniile educaţional, cultural, ştiinţific, sfera spirituală, precum şi în unele domenii economice, utilizându-se în special relaţiile tradiţionale cu ţările CSI, cu ţările ce fac parte din Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi din terţe ţări. Chişinăul posedă un nivel înalt de atractivitate, fapt sesizat mai intens de oaspeţii capitalei, care evidenţiază deseori aspectele deosebite ale oraşului cu care locuitorii sau autorităţile locale s-au obişnuit. Scopul nostru strategic este de a dezvolta şi a valoriza aceste aspecte, care, completate cu un potenţial uman avansat, ar oferi Chişinăului şanse reale de a deveni un centru de primă importanţă în Europa de Sud-Est.

Pentru a beneficia de oportunităţile existente, Chişinăul are de înlăturat un şir de obstacole, condiţionate de limitările infrastructurii tehnologice şi de transport, de nivelul mediu de dezvoltare al comunicaţiilor şi conectărilor internaţionale, de insuficienţa cadrului de pregătire a populaţiei pentru acceptarea oportunităţior şi învingerea dezavantajelor unui oraş deschis concurenţei internaţionale, precum şi de imaginea nesatisfăcătoare a unor servicii oferite în ultimii ani, care necesită îmbunătăţiri esenţiale.

În plus, resursele naturale limitate ale Republicii Moldova, densitatea mare a populaţiei, nivelul poluării şi calitatea mediului ambiant impun responsabilităţi colective pentru păstrarea lui conformă cu principiile dezvoltării durabile a mediului ambiant pentru generaţiile viitoare, în condiţiile asigurării dezvoltării economico-sociale necesare satisfacerii de către Republica Moldova şi ţările din regiune a standardelor de viaţă europene.

2.4 Dimensiunea naţională

Chişinăul este centrul politic, administrativ şi social al Republicii Moldova. În Chişinău sunt amplasate toate autorităţile statului, importante instituţii şi companii naţionale şi internaţionale, care activează pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în afara ei. Chişinăul este disponibil să ofere condiţii favorabile pentru a amplasarea şi activitatea rodnică şi altor instituţii şi companii naţionale şi internaţionale cu impact pozitiv la nivel municipal şi naţional. Municipiul domină în atragerea activităţilor şi contactelor internaţionale şi reprezintă centrul relaţiilor internaţionale al Republicii Moldova.

Ponderea municipiului Chişinău în Bugetul consolidat al Republicii Moldova constituie 62,1%.

Ponderea municipiului Chişinău în totalul acumulărilor Bugetului asigurărilor sociale pe Republica Moldova constituie 58,6%.

Municipiul Chişinău este şi casa a aproape 800 de mii locuitori. Pentru cele 6 oraşe şi 28 comune şi sate, care intră în componenţa municipiului, precum şi pentru multe localităţi din jur Chişinăul prezintă o sursă importantă de locuri de muncă, de asigurare a populaţiei cu mărfuri şi servicii. Aceasta explică parţial faptul, că municipiul Chişinău cu o pondere de 18,5% din populaţia ţării realizează peste 56,1% din volumul de vânzări cu amănuntul şi peste 61,6% din volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei republicii, iar volumul încărcăturilor şi pasagerilor transportaţi constituie, respectiv, 61,6 şi 59,4 procente.

Municipiul Chişinău, după potenţialul de dezvoltare social-economică şi volumul activităţilor de afaceri, se evidenţiază pe fundalul celorlalte localităţi urbane ale Republicii Moldova prin semnificative inegalităţi. În conformitate cu datele statistice şi indicatorii economici pentru anul 2004, municipiul Chişinău, cu o pondere doar de 18,5% din totalul populaţiei republicii, formează 55,9% din PIB-ul ţării.În municipiu se fabrică 53% din volumul total al producţiei industriale şi se efectiează 58% din investiţiile capitale din ţară. Municipiul Chişinău se caracterizează printr-un nivel mai scăzut al şomajului decât media pe republică (12,8% din totalul şomerilor înregistraţi pe ţară în comparaţie cu 18,5%, ce alcătuieşte ponderea populaţiei municipiului), de un nivel sporit al salariului mediu lunar (în jur de 136,5% faţă de salariul mediu pe republică) şi un nivel mai înalt al valorii pensiei medii (circa 118% din pensia medie pe republică).

Astfel, analiza teritorială a Republicii Moldova scoate în evidenţă decalaje mari în dezvoltarea social-economică dintre mun. Chişinău şi restul teritoriului republicii. Aceasta constituie principala problemă a dezvoltării sub aspect teritorial a ţării, caracterizată de trei particularităţi de bază: (a) concentrarea înaltă a activităţilor economice în mun. Chişinău; (b) decalajul pronunţat în nivelul de trai al populaţiei dintre mun. Chişinău şi restul republicii; (c) decalajul enorm dintre capitală şi restul teritoriului în dezvoltarea infrastructurii şi a factorilor de producţie.

Cu mici excepţii, conform principalilor indicatori de dezvoltare social-economică pe locuitor, toate raioanele se situează sub media naţională, în timp ce mun. Chişinău se plasează mult peste acest nivel. Totodată, diferenţa dintre extreme (mun. Chişinău şi raioanele republicii cu cele mai inferioare niveluri economice) este enormă.

Tabelul 2-1 Discrepanţe între mun. Choşinău şi resul judeţelor (pe locuitor)*

* Republica Moldova =100
Sursa: Atlasul Judeţelor Republicii Moldova, Chişinău 2002

De menţionat că sub aspect naţional activitatea economică, culturală şi ştiinţifică tinde să se concentreze în special în regiunile cu infrastructură mai dezvoltată şi calitatea vieţii mai înaltă. Din aceste considerente se poate conchide, că sub aspect teritorial Republica Moldova riscă perpetuarea sau chiar accentuarea decalajului enorm dintre capitală şi restul ţării, aceasta afectând dezvoltarea cât de cât proporţională a diferitelor zone ale republicii în general.

Concentrarea unei importante părţi din proprietăţile Republicii Moldova şi a multor pârghii de influenţă economică atribuie municipiului Chişinău un rol de factor cheie, de oraş strategic pentru dezvoltarea economiei raioanelor şi a ţării şi integrarea ei în structurile regionale şi globale. Acest rol impune Chişinăului şi anumite responsabilităţi. Politica organelor administraţiei publice centrale şi locale la acest capitol mai urmează a fi definitivată.

Chişinăului îi revine şi rolul determinant în creşterea nivelului de competitivitate a activităţilor economice, a bunurilor materiale şi serviciilor prestate ca sursă unică de sporire a bunăstării materiale a populaţiei ţării. Atingerea dezideratelor menţionate mai sus impune automatizarea proceselor de producţie, aplicarea tehnologiilor informaţionale, dotarea întreprinderilor cu tehnologii moderne şi alte activităţi ce stau la temelia economiei moderne bazate pe cunoştinţe. Economia bazată pe cunoştinţe este obiectivul principal al Uniunii Europene fără de care nu se poate vorbi de integrare europeană. Progresul în această nouă economie este determinat de dezvoltarea fără precedent a cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative, rezultatele cărora, prin filiera activităţilor din domeniile dezvoltării tehnologice, asistate de structurile inovaţionale, îşi găsesc aplicare în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii. În prezent activităţile din domeniul economiei bazate pe cunoştinţe stau la baza dezvoltării oraşelor şi capitalelor prospere, unde, de regulă, este prezentă o densitate sporită a populaţiei şi resurse naturale limitate.

Strategiile şi politicile de planificare a dezvoltării competitive şi de promovare economică accelerată a municipiului Chişinău urmăreşte scopul încadrării municipiului în activităţile concurenţiale la nivel mondial şi european, prin stimularea de către organele administraţiei publice şi agenţii economici interesaţi de progresul tehnologic a investiţiilor direcţionate la pregătirea cadrelor şi a specialiştilor de calitate superioară, de dezvoltarea activităţilor şi structurilor de generare a noilor cunoştinţe, produse şi tehnologii.

Municipiul Chişinău, prin poziţia sa geografică, posedă posibilităţi vaste pentru dezvoltarea unor elemente, care ar determina marile companii internaţionale să localizeze în regiune producţii şi servicii în condiţiile actuale de globalizare a activităţilor economice. Drept parametri ar servi: raportul favorabil dintre costul forţei de muncă, nivelul pregătirii specialiştilor, creşterea productivităţii muncii, calitatea şi costul transporturilor şi materialelor locale folosite, potenţialul de absorbţie şi accesul favorabil la pieţele de desfacere din ţările din spaţiul CSI şi din zona ţărilor ce fac parte din Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi Europa Centrală. Mecanismul principal de dezvoltare a acestor activităţi rezidă în creşterea semnificativă a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii. Nu mai puţin importante sunt şi programele sociale şi de reciclare a forţei de muncă, menite să diminueze numărul celor care lucrează în sfera agroindustrială şi a fabricării producţiei de bunuri materiale vegetale şi animale, de creştere a numărului celor care promovează domeniile noi ale economiei bazate pe cunoştinţe şi prestează/produc servicii. În faţa marilor întreprinderi internaţionale câştigă importanţă şi programele de formare a unui nou tip de forţă de muncă, care să posede un nivel înalt al acceptării stimulenţilolr morali, cum ar fi: afirmarea personalităţii la locul de muncă, importanţa contribuţiei personale în cadrul colectivului, creşterea responsabilităţilor personale pentru rezultatele colectivului, pentru programarea personală a timpului individual de muncă etc. Aceste cerinţe calitative faţă de forţa de muncă permit întreprinderilor să delege competenţe şi răspunderi spre zone generatoare de valori în procesul de producţie, să descentralizeze procesul de producţie şi cel de luare a deciziilor, ceea ce permite companiilor internaţionale să înfiinţeze noi capacităţi de producţie şi, respectiv, locuri de muncă în zonă, noi întreprinderi mici şi mijlocii, care ar putea fi sub aspect tactic independente şi integrate în structuri mari internaţionale numai din punct de vedere strategic. În caz contrar discrepanţa dintre ţările bogate şi ţările sărace va creşte.

Chişinăul este forţa motrice şi indicatorul culturii schimbării şi dezvoltării la nivel naţional, unde se promovează standarde înalte de viaţă şi de afaceri. Chişinăul se bucură de cel mai înalt rating pe ţară. El atrage tineretul din toată ţara şi este în prezent un centru de afaceri, unde se selectează parteneri de afaceri, se propun noi oportunităţi şi se alege personal calificat.

Municipiul Chişinău este şi un promotor al diferitelor iniţiative ce vizează reforma organelor administraţiei publice, în special a celor locale, în scopul fortificării autoguvernării locale, constituirii unor organe ale administraţiei publice dinamice, eficiente şi receptive la necesităţile publice. Obiectivul principal rezidă în stabilirea principiilor de parteneriat dintre organele administraţiei publice locale şi organele administraţiei publice centrale, pe de o parte, şi locuitorii municipiului, agenţii economici şi instituţiile societăţii civile în scopul perfecţionării managementului şi dezvoltării municipalităţii, pe de altâ parte.

În acelaşi timp municipiul Chişinău se evidenţiază în categoria oraşelor europene printr-o infrastructură incompletă, depăşită, planificată şi construită acum câteva zeci de ani după metode extensive, cu coeficienţi înalţi de pierderi de energie, ceea ce afectează activităţile social-economice şi mediul ambiant. El se caracterizează, de asemenea, printr-un trafic aglomerat, condiţionat de capacităţile insuficiente ale reţelelor de drumuri existente şi rata sporită de creştere a utilizării automobilelor în ţară. Acest aspect nu poate fi subapreciat în contextul opţiunii de a transforma Chişinăul într-un important centru regional al Europei de Sud-Est.

2.5 Concluzii

Avantaje	Dezavantaje
Centru al dezvoltării economico-sociale la nivel naţional, lider al autorităţilor politice, culturale, academice, universitare Forţa motrice a culturii schimbării şi dezvoltării la nivel naţional Promotorul prezenţei Republicii Moldova pe plan internaţional Amplasarea în aria centrului geografic al Europei şi a relaţiilor dintre Est şi Vest – fortificarea prestigiului şi atracţiei Centru atractiv pentru reţelele de transport naţionale, regionale şi continentale	Nivel scăzut al dezvoltării structurilor de comunicare, în special în exterior Lipsa strategiilor de marketing ale intereselor municipiului Lipsa cadrului juridic adecvat şi incoerenţa politicii organelor administraţiei publice centrale referitor la rolul şi importanţa capitalei Republicii Moldova Nevalorificarea posibilităţilor oferite de statutul de capitală şi a poziţionării geopolitice europene Lipsa strategiei de dezvoltare durabilă şi a programelor de dezvoltare ramurală
Oportunităţi	Constrângeri
Consolidarea ponderii municipiului Chişinău pe piaţa regională şi europeană ca centru inovativ cu perspective dinamice şi stabilitate de lungă durată Crearea mecanismelor de dialog (colaborare) cu capitalele şi oraşele mari din Europa şi din lume Utilizarea poziţiei geografice a municipiului Chişinău prin extinderea investiţiilor în infrastructura de servicii şi alte mecanisme destinate atragerii instituţiilor europene şi internaţionale Valorificarea la maximum a posibilităţilor ştiinţifico-educaţionale, culturale, spirituale, istorice, demografice, economice, turistice etc. pentru extinderea ariilor de integrare Elaborarea şi implementarea Strategiei municipiului Chişinău – instrument pentru coordonarea şi motivarea sporirii volumului activităţilor teritoriale ale Republicii Moldova	Modificarea şi substituirea obiectivelor prioritare de dezvoltare strategică a municipiului Chişinău prin interese curente, ce pot oferi în anumite perioade de timp unele avantaje în condiţii de calitate joasă a serviciilor şi a lipsei strategiilor de marketing urban oferite de organele administraţiei publice centrale şi locale Diminuarea rolului capitalei, tratarea ei la nivel de oraş ordinar, egal cu alte oraşe ale regiunii, soldată cu pierderea prestigiului ei şi a calităţii de reprezentare deplină a ţării Pierderea sau neutilizarea în timp a oportunităţilor de investiţii în infrastructura tehnică, tehnologică şi a căilor de transport continentale, regionale şi naţionale Diminuarea importanţei Chişinăului ca centru de afaceri şi cultural în Europa de Sud-Est în rezultatul întârzierii proceselor de integrare regională şi desfuncţionalizării infrastructurii

Chişinăul este şi un oraş al studenţilor, unde îşi fac studiile în Universităţi şi Colegii mai mult de 110 mii de tineri şi tinere dornici să acumuleze cât mai multe cunoştinţe, să se specializeze într-un domeniu sau altul de prestigiu ca să poată prelua apoi în mâini sigure ştafeta generaţiilor.

Chişinăul este un mare centru al culturii, unde în serviciul culturalizării populaţiei şi familiarizării oaspeţilor capitalei cu realizările în sfera spirituală a republicii funcţionează numeroase teatre, muzee, biblioteci, săli de expoziţie, pinacoteci, cinematografe etc.